Curtea de Apel București validează conducerea PMP: Eugen Tomac rămâne președinte

Getting your Trinity Audio player ready...

Curtea de Apel București a respins miercuri recursurile depuse de Cristian Diaconescu împotriva Partidului Mișcarea Populară (PMP), confirmând astfel legalitatea congresului din martie 2023 și alegerea lui Eugen Tomac ca președinte al partidului. Acest verdict vine în contextul unui conflict intern lung și complex, care a culminat cu acuzații de sabotaj politic din partea altor partide.

Decizia instanței pune capăt unei perioade de incertitudine pentru PMP, validând congresul în care Tomac a fost ales prin vot majoritar. Această validare juridică intervine după o serie de încercări repetate de destabilizare a partidului, conform declarațiilor oficialilor PMP. “După ce președintele Eugen Tomac a anunțat public participarea noastră la construcția alianței Dreapta Unită, alături de USR și Forța Dreptei, a început o campanie de hărțuire împotriva noastră”, a menționat PMP într-un comunicat.

Partidul a criticat aspru acțiunile PSD și PNL, acuzând cele două formațiuni de blocarea inițiativelor PMP prin intermediul instituțiilor statului, de racolare prin amenințări și de marginalizarea partidului în procesele electorale. “PSD și PNL au alergie la democrație. Noi am fost singura structură contestată la Biroul Electoral Central”, a declarat Eugen Tomac.

Cu această victorie în instanță, PMP se consolidează în alianța Dreapta Unită, ce vizează o colaborare mai strânsă cu USR și Forța Dreptei pentru a contura o alternativă politică robustă în peisajul politic românesc. Eugen Tomac subliniază determinarea alianței de a merge mai departe, în ciuda obstacolelor: “Au încercat să ne scoată de pe buletinele de vot, însă nu au reușit. Dreapta Unită merge către victorie”.

Această decizie nu doar că stabilizează situația internă a PMP, dar oferă și un suflu nou alianței de dreapta, care se pregătește pentru viitoarele confruntări electorale. În timp ce PMP își consolidează poziția pe scena politică, oponentii săi ar putea să fie nevoiți să recalibreze strategiile de abordare a noii configurații politice emergente.